Recuperarea creantelor in Noul Cod de Procedură Civilă
In prezent noul Cod de procedura civila reglementeaza atat procedura ordonantei de plata cat si procedura cererilor cu valoare redusa. Procedura ordonantei de plata este reglementata la art. 1013-1024 Cod procedura civila si presupune recuperarea creantelor certe, lichide si exigibile, insa exista o noutate fata de vechea reglementare, anterior introducerii cererii de emitere a ordonantei de plata la instanta de judecata trebuie parcursa procedura prealabila a somatiei de plata reglementata de art 1014. Procedura cererilor cu valoare redusa este reglementata la art. 1025-1032 Cod procedură civilă, reprezentand o noutate adusa de noul Cod de procedura civila . Aceasta procedura poate fi aplicata cererilor avand ca obiect creante care au o valoare de pana la 10.000 lei.1. La data de 15.02.2013 a intrat in vigoare Noul Cod de procedura civila. Acesta aduce schimbari majore in procedura de judecata a cauzelor, mai ales in ceea ce priveste recuperarea creantelor.
Noul cod de procedura civila prevede urmatoarele proceduri de recuperare a creantelor: procedura ordonantei de plata, procedura cererii cu valoare redusa si procedura de drept comun.
Astfel se pot observa schimbarile aduse de Noul cod de procedura civil, in primul rand s-a abrogat OG 5/2001 privind Somatia de plata si OUG nr.119/2007 privind Ordonanta de plata si in al doilea rand s-a introdus o noua procedura de recuperare a creantelor, respectiv procedura prevazuta de art. 1025-1032 Cod procedura civila, privind cererile cu valoare redusa.
In cele ce urmează vom prezenta succint procedurile cu caracter urgent.
2. Procedura ordonantei de plata este reglementata ca procedura de recuperare a creantelor certe, lichide si exigibile fiind prevazuta la art. 1013-1024 din Noul Cod de Procedura Civila.
Spre deosebire de vechea reglementare, noul cod de procedura civila introduce obligativitatea procedurii prealabile a somatiei anterior inaintarii cererii de emitere a ordonantei de plata catre instanta judecatoreasca.
Art 1014 NCC arata ce presupune aceasta procedura prealabila, astfel creditorul este obligat sa inainteze fie prin executor judecatoresc fie prin scrisoare cu continut declarat si confirmare de primire o somatie catre debitor prin care sa ii puna in vedere ca are obligatia de a achita debitul in termen de 15 zile de la primirea somatiei.
În cazul în care după aceste 15 zile debitorul nu a achitat debitul, creditorul are dreptul să introducă cererea la instanţa competentă.
Consideram ca, prin introducerea acestei proceduri prealabile se prelungeste termenul de recuperare a creantei, deoarece creditorul nu mai poate introduce direct cererea la instanta, ci trebuie sa astepte cele 15 zile acordate debitorului pentru plata.
Parcurgerea acestei proceduri prealabile anterior inaintării cererii la instanţă este obligatorie, deoarece dovada indeplinirii procedurii trebuie ataşată cererii, alături de celelalte inscrisuri care dovedesc creanţa. Nedovedirea indeplinirii procedurii prealabile se sanctioneaza cu respingerea cererii ca inadmisibila.
Astfel, după cum am arătat, la cerere se anexează inscrisurile doveditoare ale creanţei si orice alte acte din care reiese cuantumul creanţei sau o recunoaştere a debitului de către debitor, precum şi dovada indeplinirii procedurii pralabile. Atât cererea cât şi inscrisurile se vor depune in numarul de exemplare necesar pentru fiecare parte din litigiu si plus unul pentru instanta.
Cu privire la intampinarea prin care debitorul contesta creanta, aceasta poate fi depusa de catre debitor cu cel puţin 3 zile înainte de termenul de judecată. Instanţa va verifica dacă contestaţia este întemeiată. In cazul în care debitorul nu formulează întâmpinare, instanta poate considera aceasta ca o recunoaştere a pretenţiilor creditorului. Tot o noutate este şi faptul că, întampinarea nu se mai comunica creditorului, astfel acesta va trebui să ia cunostinta de cuprinsul acesteia de la dosarul cauzei.
In probaţiune ca şi în vechea reglementare se vor folosi doar inscrisurile.
Instanţa, in baza actelor de la dosar poate admite in totalitate sau în parte cererea creditorului si sa pronunţe o ordonanţă de plată care va conţine şi termenul de plată, care poate fi stabilit intre 10 zile si 30 de zile de la data comunicarii ordonantei. Judecatorul nu va putea stabili alt termen de plata, decat daca partile se inteleg in acest sens. In cazul admiterii în parte a cererii, pentru restul pretenţiilor se va putea face o cerere pe dreptul comun.
Potrivit noului cod de procedură civilă, ordonanta de plata este executorie, chiar daca este atacata cu cerere in anulare si are autoritate de lucru judecat provizorie pana la solutionarea cererii in anulare.
Impotriva orodonanţei de plată atat creditorul cat si debitorul pot formula cerere in anulare in termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea in anulare nu suspenda executarea, însă debitorul poate cere suspendarea hotărârii dacă va achita cauţiune al carei cuantum va fi fixat de instanta. In cazul în care, instanta investita admite, in tot sau in parte, cererea in anulare, aceasta va anula ordonanta, in tot sau, dupa caz, in parte, pronuntand o hotarare definitiva.
Prin intrarea in vigoare a Codului de procedură civilă nu mai este necesară procedura investirii cu formulă executorie a hotararilor judecatoresti. Constatăm, astfel, că prin Noul Cod de procedură civilă a fost eliminată procedura investirii cu formulă executorie, drept pentru care există numai procedura incuviintarii executării silite.
3. In ceea ce priveşte procedura privind cererile cu valoare redusă, această procedură reprezintă o noutate adusă de către noul cod de procedură civilă şi este prevăzută de dispoziţiile art. 1025-1032 Cod procedură civilă. Procedura se aplică creanţelor care nu depăşesc o anumită valoare, respectiv suma de 10.000 de lei. Suma de 10.000 lei cuprinde doar debitul principal fără a lua in calcul penalităţile şi dobânziile, acestea se vor calcula si se vor solicita separat in cadrul formularului.
Astfel, in cadrul acestei proceduri creditorul va completa un formular pus la dispoziţie de Ministerul Justiţiei şi va cuprinde toate informaţiile necesare cu privire la litigiu.
In cadrul acestei proceduri dezbaterea orală in faţa instanţei nu este obligatorie, insă dacă partile doresc se poate solicita aceasta prin intermediul formularului. De asemenea, şi instanţa poate dispune înfăţişarea părţilor, dacă apreciază ca este nevoie de anumite lamuriri.
Această procedură nu este obligatorie, reclamantul putând să opteze între această procedură şi procedura de drept comun. Totodată, în cazul în care din diverse motive cererea nu poate fi soluţionată potrivit acestei proceduri, instanţă judecătorească are obligaţia de a informa părţile în acest sens, iar dacă reclamantul nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comun.
In cadrul acestei procedurii, spre deosebire de procedura orodonanţei de plată şi cea a dreptului comun, nu este prevăzut parcurgerea nici unei proceduri prealabile, reclamantul putând înainta cererea sa direct la instanţa de judecată.
Astfel, reclamantul va completa formularul, care conţine explicaţii necesare în vederea completării, iar la formular va depune inscrisurile care dovedesc creanţa sa, acestea vor fi depuse in atâtea exemplare câte părţi sunt plus unul pentru instanţă.
Pârâtul beneficiază si el de un formular special pentru apărările pe care le va formula, dar potrivit art. 1029 alin. 4 acesta nu este obligat să folosească formularul, putând răspunde prin orice alt mijloc adecvat. Pârâtul este obligat să transmite apărările în termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată. Ulterior instanţa va stabili termenul de judecată.
In cazul in care pârâtul nu formulează intâmpinare intreaga procedură va dura maxim 60 de zile.
In probaţiune se vor folosi inscrisurile, insă in cadrul acestei proceduri se vor putea folosi si alte probe decât inscrisurile, insă numai in cazul în care administrarea acestora nu are o valoare disproporţionată faţă de valoarea litigiului.
La finele procesului instanta va pronunţa o hotărâre judecătorească care este executorie de drept. Hotararea este supusă apelului in termen de 30 de zile de la comunicare. La cererea debitorului instanta poate suspenda executarea hotărârii numai dacă se va achita o cauţiune de 10 % din valoarea contestata. Hotararea instantei de apel este definitiva.
Cuantumul taxei de timbru pentru cele doua cereri este, pentru cererea de emitere a ordonantei de plata de 200 de lei, iar pentru cererile cu valoare redusa cuantumul taxei este de 50 de lei daca debitul solicitat este pana la suma de 2.000 lei si de 200 de lei daca debitul este peste 2000 lei si pana la 10.000 lei.
Autor: Av. Alexa Ionela
Adăugat la:
